După ce a cerut închiderea TikTok, PNL-istul Pavel Popescu continuă să atragă atenția prin declarații controversate și acțiuni cel puțin discutabile. Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, membru al PNL, a stârnit ieri o adevărată furtună mediatică prin anunțul său că va demara procedurile oficiale pentru suspendarea TikTok în România. Acest demers, văzut de mulți drept o tentativă pripită și populistă de a câștiga capital politic, pare să fi degenerat într-o încercare disperată de a limita prejudiciile de imagine create.
Deși a scris explicit în postarea sa că intenționează să inițieze „procedurile oficiale” pentru suspendarea platformei TikTok, Popescu revine acum cu o explicație greu de digerat, susținând că, de fapt, vorbea doar în nume personal. Această schimbare de poziție ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Cum poate o persoană aflată într-o funcție oficială, precum cea de vicepreședinte ANCOM, să facă asemenea declarații fără să conștientizeze impactul pe care îl au asupra opiniei publice? În plus, argumentul său că declarația reprezintă doar o opinie personală nu face decât să accentueze impresia de lipsă de profesionalism și de seriozitate în abordarea unui subiect atât de sensibil.
Un alt aspect care a atras critici dure din partea publicului este atitudinea lui Popescu. În timp ce își invita urmăritorii să îi adreseze întrebări și comentarii pe marginea postării sale, posibilitatea de a comenta a fost blocată pentru utilizatori. Această contradicție flagrantă a fost rapid observată și ironizată în mediul online, mai ales că dovezile sunt clare, așa cum se poate vedea în captura de ecran distribuită în spațiul public.
Gestul său a fost perceput nu doar ca o dovadă de lipsă de transparență, ci și ca un semn al incapacității de a accepta critica sau de a purta un dialog real cu cetățenii. În loc să își asume răspunderea pentru declarațiile făcute și să răspundă întrebărilor legitime ridicate de utilizatorii rețelelor sociale, Popescu pare să fi optat pentru strategia de a fugi de consecințe, creând și mai multă confuzie și nemulțumire în rândul publicului.
În concluzie, încercarea vicepreședintelui ANCOM de a explica declarațiile sale anterioare nu doar că eșuează în a clarifica situația, dar reușește să sublinieze și mai mult inconsistenta și lipsa de responsabilitate a unui demnitar care ar trebui să inspire încredere și profesionalism. Această situație este, fără îndoială, un exemplu al modului în care gestionarea necorespunzătoare a comunicării publice poate afecta serios credibilitatea unei persoane aflate într-o funcție oficială.
