În contextul intens al campaniei prezidențiale, subiectul „fabricilor de trolli” a revenit în prim-plan. Dar ce sunt aceste structuri, cum funcționează și care este scopul lor principal? Termenul nu este nou si a fost folosit inclusiv de catre NATO care a publicat un document explicativ despre trolli, pentru a informa publicul cu privire la activitățile și efectele acestora.
Despre fabricile de troli se stie ca fosesc știri false și discursuri instigatoare ca principale instrumente pentru a-și atinge scopurile. Metodele implică profiluri false de social media, site-uri și postări elaborate, alături de interacțiuni în comentarii și simularea unor dezbateri online, menite să creeze iluzia unor conturi reale. Înlăturarea mesajelor și conturilor false este una dintre măsurile de combatere, dar acest lucru este dificil. În România, se estimează că trollii produc zilnic peste 8 milioane de comentarii și 2 milioane de postări pe o singură platformă socială.
Poziția DNSC: „Nu există fabrici de trolli în România”
Dan Cîmpean, director al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a declarat că nu există indicii ale unei fabrici de trolli în România.
„La acest moment, după ce am făcut verificările tehnice împreună cu echipa noastră, nu avem nicio semnalare, niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de trolli care să execute atacuri cibernetice în România. Noi am făcut niște verificări din exces de precauție, nu am primit încă nicio solicitare oficială în acest sens”, a precizat acesta în cadrul unei intervenții la Digi24.
„Realizăm verificări fie pe baza sesizărilor primite de la operatori economici, autorități sau cetățeni, prin Platforma Națională de Semnalare a incidentelor cibernetice, fie în baza datelor obținute din senzori proprii sau din surse furnizate de parteneri internaționali. În spațiul cibernetic, granițele nu există; atacurile pot proveni din orice locație, chiar și din țări aliate. Noi tratăm toate aceste incidente din punct de vedere tehnic, fără a ține cont de locația geografică a surselor. Verificăm toate originile și sursele unor astfel de incidente și evaluăm dacă infrastructuri sau date din România sunt afectate”, a explicat Cîmpean.
Acesta a detaliat că DNSC se ocupă mai mult de rețelele de boți, responsabile pentru atacuri de tip „aero service” și răspândirea de malware, nu de conținutul generat de trolli.
„Tehnic vorbind, fabricile de trolli, și trolii în general, nu sunt de competența noastră. Noi ne ocupăm mai mult de ce înseamnă rețelele de boți, deci acele rețele care execută atacuri de tip aero service, rețelele care propagă malware, viruși troieni etc. care ne infectează computerele, care ne fură datele. Ne ocupăm evident, în permanent de acestea”, a adăugat Cîmpean, explicând că DNSC ar avea nevoie de mai multe date concrete pentru a identifica sursele unui astfel de fenomen.
